Kinga Ötvös – Fluid Oratorio
Secţiunea de interviuri continuă cu muzică clasică, experimentală, cyborg punk şi actorie, adică un interviu cu actriţa şi muziciana Kinga Ötvös despre albumul său de debut “Fluid Oratorio”, lansat la Psihodrom Records.
Pe Kinga o puteţi recunoaşte din rolurile sale din cadrul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, ultimul fiind ȋn proiectul “Pool (No Water)” produs de Radu Nica, Andu Dumitrescu şi Vlaicu Golcea. Acum, arta performativa a Kingăi Ötvös este explorată şi în sfera muzicii contemporane şi experimentale prin albumul “Fluid Oratorio”.
Kinga Ötvös este un artist multidisciplinar ce se află ȋntr-o explorare organică, vocea și corpul său fiind principalele ei instrumente creative. Precum celelalte proiecte ale sale, şi ȋn “Fluid Oratorio” mişcarea şi sunetul sunt ȋntr-un permanent performance al firii sale artistice.
Cum a început povestea “Fluid Oratorio” și de unde a apărut inspirația?
A început de la un cadou primit de la echipa creativă din proiectul online “Pool (no water)” de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj: un efect de voce Roland vt-4 și o întâlnire cu compozitorul din proiect, Vlaicu Golcea.
Ideea de album a venit mai târziu, spontan, pornind de la niște experimente. M-a cuprins un flow creativ și în timp am început să iau în serios tot ceea ce ieșea din aceste încercări.
Ce provocări au apărut în procesul din spatele albumului tău de debut?
Au fost mai mult provocări tehnice și materiale. Cele tehnice au fost ușor de rezolvat, pentru că există tutoriale până la infinit. Iar pe cele materiale le-am rezolvat lucrând cu versiuni free de plugin-uri – instrumente VST și efecte digitale, de exemplu.
De multe ori am realizat că știu cum vreau să sune ceva, dar nu am experiența practică necesară sau vreun plugin sau un instrument sau un efect etc. Până la urmă am ajuns să inversez jocul. Am început să folosesc lipsurile și obstacolele în favoarea mea. Așa mi-am integrat greșelile sau coincidențele.
Apoi am lăsat tot mai mai mult teritoriu acestui aspect, am folosit aproape tot timpul primele take-uri, fiind atrasă de ireversibilitatea momentului. Greșelile vin la rândul lor cu un tip de “adevăr”, în ceea ce mă privește.
Dacă ai putea defini acel impuls care a creat “Fluid Oratorio”, cum l-ai pune în cuvinte?
Impulsul a fost foarte copilăresc. Am început să mă joc cu această nouă jucărie, sau mai pe artistic talk, am început să fac experimente, fuzionând vocea mea cu muzica electronică, și astfel a rezultat vocea cibernetică. Dorința de a învăța lucruri noi și impulsul creativ s-au născut în paralel. Cred că era un impuls care aștepta de mult să se manifeste, poate din copilărie tot aștepta. Un impuls secular și visceral. Așa, retrospectiv, cred că dacă nu ieșea materialul din mine, s-ar fi produs un system overflow :))
Unul dintre cele mai fascinante aspecte ale acestui album este conversația naturală pe care o porți atât cu muzica contemporană, cât și cu cea clasică. Cum înțelegi relația aceste aspecte aparent contradictorii?
Îmi place când stilurile aparent diferite se întâlnesc. Asta mă face să răstorn ceea ce are deja o formă cunoscută. Nu iau foarte serios regulile care sunt impuse de cei ce știu cum “se face” muzica și nici nu țin cont de definiția genurilor.
Am început cu întrebări: ce mi se pare interesant în muzica contemporană/clasică și ce mi se pare plictisitor? Și am lăsat în urmă ceea ce nu mă interesa. În același timp, căutam umorul muzical în conversații dintre genuri muzicale diferite. Ca o manifestare sinestezică, tind să înțeleg sunetul ca pe niște personaje dintr-un storyline și le pun în situații neașteptate.
Raportat tot la traditie, există în “Fluid Oratorio” vreo urmă de revoltă față de canon sau este mai curând un dialog armonios între tine și trecut?
Cred că prin Fluid Oratorio am găsit un mod de a regândi canonul.
Nu mă interesează să ating muzica trecutului cu precauție, de parcă ar fi un obiect de artă dintr-un muzeu. Mă fascinează în ce se poate ea transforma. Așa relaționez și cu trecutul meu. Câteodată redescopăr o parte din el în alt context și îl reinventez. Cred că este și un dialog armonios între mine și trecut într-un sens… Mă mai întorc câteodată la unele ipostaze din trecut și le pun în ghilimele.
Fiind un artist artist multidisciplinar, de unde a început acest asamblaj dintre muzică, actorie și performance? Au fost mereu legate în dezvoltarea ta artistică sau le-ai descoperit și îmbinat treptat?
Le-am descoperit pe rând. Am început cu muzică și canto, iar apoi au venit succesiv actoria și mișcarea/dansul contemporan. Pentru mine sunt toate în același teritoriu. E corpul meu performativ ce poate să comunice cu text, muzică, mișcare. Este mașinăria proprie și mi-aș dori să-i pot folosi toate opțiunile de bază și extraopțiunile 🙂 Totul a început dintr-o sete foarte firească pentru că voiam să lucrez cu toate posibilitățile.
Multidisciplinaritatea este ceva normal by default pentru mine. Așa funcționez, dar e greu să sincronizez sau să adaptez sistemul în care arta mea și cultura “oficială” funcționează. Mereu pare o discrepanță între multidisciplinaritatea mea și sistemul de producere de artă ca obiect vandabil sau trendy.
Dintre muzică, actorie și art performance, exista o sferă artistică în care te simți cel mai în largul tău? Cum înțelegi prezența lor simultană în ceea ce creezi?
Mă simt cel mai în largul meu când am șansa să le fac pe toate în același timp. Poate cel mai instinctiv și mai deep dintre toate e cântatul. Are rădăcini în copilărie și e cel mai visceral mod de a comunica. De aici pornește și muzica, dansul, performance-ul. Practic am început să dansez și să lucrez cu corpul meu și, făcând asta, mi-am dat seama că mă ajută enorm la cântat și la emiterea sunetului. Mi-am clădit o relație foarte complexă cu corpul meu și am lucrat pe legături între corp și voce – vocea fiind produsă de un mușchi din corp, este rezultatul unei mișcări. Mă fascinează legătura între corp și muzică, unul îl produce pe celălalt într-un ciclu fără sfârșit.
Care este lucrul care îți produce satisfacție acum când știi că albumul este gata?
Cred că am încercat să exteriorizez tot ce simt la ora actuală și nu am acceptat compromisuri. Foarte rar și greu ajung să fiu satisfăcută de munca mea, dar mă face fericită faptul că, în punctul ăsta, Fluid Oratorio reflectă curiozitatea mea, ca artist, în cel mai onest mod. Iar faptul că nu vreau să schimb nimic la materialul final e un sentiment nou și pentru mine, de care mă bucur.
Kinga Ötvös > Instagram, Spotify, Facebook, Bandcamp
Psihodrom Records > Site Oficial, Bandcamp, YouTube, Instagram, Facebook